O înregistrare audio, o reacție grăbită despre „denigrare” și o autosesizare apărută abia după presiunea publică. Cazul care îl vizează pe un membru al Comisiei de Deontologie a Colegiului Psihologilor nu este doar o poveste despre un om, ci despre un sistem pus în fața propriei oglinzi. Când cei care ar trebui să judece abaterile sunt ei înșiși subiect de anchetă, întrebarea nu mai este doar „ce s-a întâmplat?”, ci „cât de sigur este, de fapt, spațiul în care oamenii caută ajutor pentru probleme de sănătate mintală?”.
Psihologii români și sănătatea lor mintală: cine îi protejează de propriile umbre?
În România, psihoterapeuții obțin dreptul de practică autonomă fără evaluări psihologice sau supervizare continuă, ceea ce poate duce la probleme etice și de sănătate mintală. Cererea de servicii psihologice este în creștere, evidențiind necesitatea reglementărilor stricte pentru a preveni abuzurile și burnout-ul în rândul profesioniștilor din domeniu.
Când reforma devine obstacol: ce nu funcționează în noua Lege a psihologului (B708/2025)
Între master obligatoriu, examene naționale și un control instituțional tot mai mare, reforma merge în direcția corectă, dar este implementată superficial. Experiența ajunge să fie măsurată în bani, nu în competență, etica rămâne pe plan secund, iar problemele reale ale profesiei sunt ocolite. O analiză critică despre ce funcționează, ce nu și de ce psihologia riscă să se piardă în hârtii.
Neurofeedback: când antrenarea creierului începe și se termină cu așteptările
Neurofeedbackul arată impecabil: electrozi, ecrane, grafice și promisiunea că îți poți „antrena” creierul ca pe un mușchi. Doar că, atunci când desfaci carcasa, s-ar putea să descoperi că mare parte din efect vine din ambalaj, nu din mecanism. Studiile bine controlate arată că oamenii se simt mai bine, chiar și atunci când feedbackul este fals. Ceea ce funcționează nu este neapărat creierul măsurat, ci așteptarea, contextul și povestea convingătoare spusă despre ele.
Cum Ne Limităm Gândirea Fără Să Ne Dăm Seama: Fact Bias
Biasul de categorie afectează cercetările prin acceptarea necritică a unor categorii, cum ar fi în psihologie sau sociologie. Aceasta conduce la concluzii eronate și confirmă stereotipuri. În plus, dezgustul, deși biologic, variază cultural și influențează judecățile morale, evidențiind limitele modelului lui Ekman privind emoțiile.
„Psihoterapeutul care nu era”: cazul Cristian Andrei și complicitatea tăcerii
Un reportaj de PressOne a expus impostura „psihoterapeutului” Cristian Andrei, care a practicat fără atestat și a fost acuzat de hărțuire sexuală, evidențiind o rețea de complicități. Cazul reflectă cum carisma și vizibilitatea media pot eclipsa competența profesională, afectând încrederea publicului în sistemul psihologic.
Ce este mindfulness: A No-BS Approach
Mindfulness a devenit un concept popular în sănătatea mintală, având rădăcini în budism. Este esențial să fie înțeles corect, nefiind o soluție universală, ci o practică de atenție conștientă. Aplicabil în medii diverse, poate aduce beneficii pentru sănătate mentală, dar are și limite care trebuie recunoscute.
Ce întrebări să pui ca să nu te păcălească pseudoștiința: un Ghid Scurt
Introducere Dacă „face ca o rață”, e probabil o rață – dar ce se întâmplă când un terapeut, un supliment sau o metodă „face ca știința”? Într-o lume plină de promisiuni terapeutice și terapii alternative, linia dintre știință și pseudoștiință devine tot mai neclară. Mai ales în domeniul psihologiei și al bunăstării, unde conceptele se … Continue reading Ce întrebări să pui ca să nu te păcălească pseudoștiința: un Ghid Scurt
psihobubu 