Reclamele care invocă „studii” pot fi înșelătoare, adesea distorsionând realitatea științifică. Limbajul științific creează impresia de credibilitate, dar multe afirmații sunt nefondate sau manipulate. Consumatorii trebuie să verifice sursele și obiectivitatea studiilor pentru a evita manipularea prin marketingul pseudo-științific. Adevărata știință se bazează pe transparență și dovezi.
Update: ce aduc nou informațiile din dosar în cazul Cristian Andrei
Un „joc psihologic” prezentat ca tehnică terapeutică poate deveni, în realitate, un instrument de manipulare atunci când este folosit într un context de asimetrie de putere și vulnerabilitate. Noile informații din dosar mută discuția din zona zvonurilor în cea a mecanismelor concrete prin care autoritatea profesională poate fi deturnată, punând în centrul dezbaterii nu doar un nume, ci siguranța pacienților și limitele etice ale practicii în domeniul sănătății mintale.
Sănătate mintală sau sănătate mentală? Cum este corect în limba română
Spunem sănătate mentală sau sănătate mintală? Diferența pare minoră, dar în spatele ei se află reguli clare ale limbii române și multă influență din engleză. Află de ce forma corectă este „sănătate mintală”, cum ne poate ajuta trucul „mintal de la minte, mental de la mentă” și de ce precizia termenilor contează când vorbim despre probleme de sănătate mintală.
Neuroștiințele sub lupă: cât de fiabile sunt măsurătorile fMRI?
Imaginile colorate ale creierului par să ofere certitudine științifică, dar cât de stabile sunt, de fapt, aceste măsurători? Meta-analize recente arată că multe rezultate fMRI au o fiabilitate modestă, uneori în jur de 0.3 până la 0.5, ceea ce limitează serios câtă încredere putem avea în corelațiile dintre activarea cerebrală și trăsături psihologice. În acest articol analizăm pe înțelesul tuturor ce înseamnă această problemă pentru interpretarea studiilor despre personalitate și probleme de sănătate mintală și de ce un scepticism informat este mai sănătos decât entuziasmul necritic.
Sub pretextul vindecării: abuzurile din culisele NLP
Cazul lui Marius Simion, un trainer în NLP din România, evidențiază abuzurile în dezvoltarea personală atunci când tehnicile nevalidate se împletesc cu dinamica de putere. Scenariile erotice prezentate ca exerciții de „vindecare” ridică întrebări despre etică și consimțământ, subliniind necesitatea unei reglementări stricte în acest domeniu.
Etică sub presiune: cazul Ion Duvac și fisurile din profesia de psiholog
O înregistrare audio, o reacție grăbită despre „denigrare” și o autosesizare apărută abia după presiunea publică. Cazul care îl vizează pe un membru al Comisiei de Deontologie a Colegiului Psihologilor nu este doar o poveste despre un om, ci despre un sistem pus în fața propriei oglinzi. Când cei care ar trebui să judece abaterile sunt ei înșiși subiect de anchetă, întrebarea nu mai este doar „ce s-a întâmplat?”, ci „cât de sigur este, de fapt, spațiul în care oamenii caută ajutor pentru probleme de sănătate mintală?”.
Psihologii români și sănătatea lor mintală: cine îi protejează de propriile umbre?
În România, psihoterapeuții obțin dreptul de practică autonomă fără evaluări psihologice sau supervizare continuă, ceea ce poate duce la probleme etice și de sănătate mintală. Cererea de servicii psihologice este în creștere, evidențiind necesitatea reglementărilor stricte pentru a preveni abuzurile și burnout-ul în rândul profesioniștilor din domeniu.
Când reforma devine obstacol: ce nu funcționează în noua Lege a psihologului (B708/2025)
Între master obligatoriu, examene naționale și un control instituțional tot mai mare, reforma merge în direcția corectă, dar este implementată superficial. Experiența ajunge să fie măsurată în bani, nu în competență, etica rămâne pe plan secund, iar problemele reale ale profesiei sunt ocolite. O analiză critică despre ce funcționează, ce nu și de ce psihologia riscă să se piardă în hârtii.
psihobubu 