The dose-response curve in psychotherapy investigates how many sessions are needed for significant improvement. Research reveals that progress is typically faster initially and slows over time, but individual variations complicate this model. Flexibility in treatment duration based on individual response is emphasized, challenging the notion of a universal session limit.
Când „rezultatul bun” nu înseamnă „terapie bună”: ce ne spun pacienții dincolo de scoruri
În cercetarea psihoterapiei, succesul este de obicei măsurat prin scăderea simptomelor pe chestionare standardizate aplicate înainte și după tratament. Dacă scorurile arată o reducere semnificativă a suferinței, concluzia este simplă: terapia a funcționat. Însă un studiu publicat în European Journal of Psychotherapy & Counselling arată că realitatea este mai complicată. În patru cazuri analizate în … Continue reading Când „rezultatul bun” nu înseamnă „terapie bună”: ce ne spun pacienții dincolo de scoruri
Neuroștiințele sub lupă: cât de fiabile sunt măsurătorile fMRI?
Imaginile colorate ale creierului par să ofere certitudine științifică, dar cât de stabile sunt, de fapt, aceste măsurători? Meta-analize recente arată că multe rezultate fMRI au o fiabilitate modestă, uneori în jur de 0.3 până la 0.5, ceea ce limitează serios câtă încredere putem avea în corelațiile dintre activarea cerebrală și trăsături psihologice. În acest articol analizăm pe înțelesul tuturor ce înseamnă această problemă pentru interpretarea studiilor despre personalitate și probleme de sănătate mintală și de ce un scepticism informat este mai sănătos decât entuziasmul necritic.
Placebo vs Pleacă-cebo! Cum e mai bine?
Efectul placebo în psihoterapie generează rezultate terapeutice semnificative, influențate de așteptările pacienților și mediul terapeutic. Totuși, utilizarea sa ridică probleme de consimțământ informat, înșelăciune și riscul de a ascunde mecanismele reale de schimbare. Este esențial să se exploreze aceste aspecte pentru a asigura etica și eficiența terapeutică.
