În era digitală, termenii psihologici au fost banalizați și transformați în etichete uzuale pe rețelele sociale, ceea ce afectează înțelegerea realității sănătății mintale. Această suprautilizare creează confuzie și subminează empatia, transformând diagnosticele într-un joc de etichete, îndepărtându-ne de adevărata complexitate a relațiilor umane.
Update: ce aduc nou informațiile din dosar în cazul Cristian Andrei
Un „joc psihologic” prezentat ca tehnică terapeutică poate deveni, în realitate, un instrument de manipulare atunci când este folosit într un context de asimetrie de putere și vulnerabilitate. Noile informații din dosar mută discuția din zona zvonurilor în cea a mecanismelor concrete prin care autoritatea profesională poate fi deturnată, punând în centrul dezbaterii nu doar un nume, ci siguranța pacienților și limitele etice ale practicii în domeniul sănătății mintale.
Camera de țipete: locul unde emoțiile fac ecou, nu progres
Tendința „Scream It Out” – descărcare emoțională sau spectacol pe social media? În era în care fiecare emoție trebuie filmată în 4K și încărcată pe internet, a apărut un nou tip de terapie: terapia prin țipat. De la rage rooms unde spargi farfurii, până la videoclipuri virale cu oameni care urlă în pădure, se pare … Continue reading Camera de țipete: locul unde emoțiile fac ecou, nu progres
Sănătate mintală sau sănătate mentală? Cum este corect în limba română
Spunem sănătate mentală sau sănătate mintală? Diferența pare minoră, dar în spatele ei se află reguli clare ale limbii române și multă influență din engleză. Află de ce forma corectă este „sănătate mintală”, cum ne poate ajuta trucul „mintal de la minte, mental de la mentă” și de ce precizia termenilor contează când vorbim despre probleme de sănătate mintală.
Neuroștiințele sub lupă: cât de fiabile sunt măsurătorile fMRI?
Imaginile colorate ale creierului par să ofere certitudine științifică, dar cât de stabile sunt, de fapt, aceste măsurători? Meta-analize recente arată că multe rezultate fMRI au o fiabilitate modestă, uneori în jur de 0.3 până la 0.5, ceea ce limitează serios câtă încredere putem avea în corelațiile dintre activarea cerebrală și trăsături psihologice. În acest articol analizăm pe înțelesul tuturor ce înseamnă această problemă pentru interpretarea studiilor despre personalitate și probleme de sănătate mintală și de ce un scepticism informat este mai sănătos decât entuziasmul necritic.
De la tăcere la val de mărturii: mecanismul social al expunerii abuzului
Cât timp o voce rămâne singură, pare doar o șoaptă ușor de ignorat. Dar când o anchetă solidă aprinde reflectorul și sparge iluzia consensului, șoaptele încep să se lege între ele și devin un vuiet imposibil de redus la tăcere. Spirala tăcerii nu dispare peste noapte, însă își pierde forța în clipa în care oamenii înțeleg că nu sunt singuri, că frica este împărtășită și că adevărul are, în sfârșit, un spațiu public în care poate fi rostit.
Cum depun o plângere despre un psiholog la Colegiul Psihologilor din România
Ai trecut printr-o experiență problematică la terapie și nu știi care este următorul pas? Acest ghid îți arată clar, pe baza documentelor oficiale, cum depui o plângere la Colegiul Psihologilor din România, ce dovezi contează, ce termene trebuie respectate și când este cazul să mergi direct la Poliție. Informația corectă este primul pas către responsabilitate profesională.
Sub pretextul vindecării: abuzurile din culisele NLP
Cazul lui Marius Simion, un trainer în NLP din România, evidențiază abuzurile în dezvoltarea personală atunci când tehnicile nevalidate se împletesc cu dinamica de putere. Scenariile erotice prezentate ca exerciții de „vindecare” ridică întrebări despre etică și consimțământ, subliniind necesitatea unei reglementări stricte în acest domeniu.
psihobubu 