Dacă ai avut o experiență problematică cu un profesionist din domeniu și te întrebi ce poți face, Colegiul Psihologilor din România poate analiza abateri profesionale și poate aplica sancțiuni disciplinare. Colegiul nu este instanță și nu acordă despăgubiri, dar are competența de a verifica încălcări ale normelor deontologice. În schimb, dacă persoana nu este membru al Colegiului sau dacă faptele pot constitui infracțiuni, competențele COPSI sunt limitate, fapta putând intra în responsabilitatea Poliției sau Parchetului.

Acest ghid îți explică cum funcționează procedura oficială și ce trebuie să faci pentru a transmite o sesizare.

Verifică dacă persoana este membru al Colegiului

Înainte de a depune o plângere, verifică dacă persoana reclamată este psiholog cu drept de liberă practică și se află sub autoritatea Colegiului. Dacă nu este membru, Colegiul nu are competență disciplinară asupra sa.

Totuși, în situațiile în care există practică a psihologiei sau psihoterapiei fără drept, COPSI poate acționa persoana în instanță pentru a apăra profesia. Dacă ai fost lezat de o astfel de persoană, sesizarea ar trebui făcută direct la Poliție, pe lângă orice alte demersuri.

Încearcă să identifici clar persoana: nume complet, detalii cabinet, adresă profesională, cod RUP, parafă, contract, sau factură. Lipsa identificării poate îngreuna analiza sesizării, însă ar trebui să poți găsi toate informațiile în Registrul Unic al Psihologilor pentru membrii COPSI.

Dacă nu este membru în colegiu, capturile din conversații, referințele la modul în care persoana își promovează serviciile online, în special acelea în care este menționată oferirea de servicii psihologice, pot fi folosite ca dovezi.

Dacă ați semnat un contract de prestare servicii, multe date personale vor fi disponibile acolo. Dacă nu ați semnat un contract de prestare servicii, acesta este un red flag, În aceste situații, relația profesională poate fi ilustrată prin facturi, chitanțe sau dovezi ale plăților de la bancă.

Ce spun sursele oficiale CPR

Colegiul pune la dispoziție un formular tip de plângere, care poate fi descărcat de pe site-ul oficial și care solicită: datele petentului, identificarea psihologului reclamat, descrierea faptelor, motivele plângerii, precum și dovezile anexate. Formularul include și o opțiune clară între mediere sau conciliere și analiza pe procedură disciplinară.

În documentul privind procedura actualizată de depunere și analiză a plângerilor, publicat în 19 septembrie 2025, se precizează că sesizarea se înregistrează la registratura Colegiului și este transmisă Comisiei de deontologie și disciplină. Comisia poate administra probe și emite o hotărâre motivată, care poate însemna clasarea cauzei sau aplicarea unei sancțiuni. Procedura menționează și aspecte legate de confidențialitate, inclusiv în situații care implică avertizori. Documentul poate fi consultat aici: Procedură privind depunerea plângerilor. Totuși, depunerea unei plângeri anonime nu este posibilă.

Normele disciplinare au la bază acte precum Legea 213/2004 și HG 788/2005, menționate explicit în formularul oficial. De asemenea, în hotărârile publicate în Portalul Legislativ apar prevederi referitoare la condițiile de formă și la posibilitatea completării lipsurilor într-un termen de 15 zile, în caz contrar existând riscul respingerii pe motive procedurale. Un exemplu de astfel de act poate fi consultat aici: Hotărâre publicată în Portalul Legislativ.

Cum depui concret plângerea

Primul pas este să descarci și să completezi formularul oficial. Completează toate câmpurile solicitate și semnează documentul. O plângere anonimă nu va putea fi analizată pe procedură disciplinară standard, deoarece este necesară identificarea petentului.

Descrie faptele clar, factual și cronologic. Răspunde la întrebările cine, ce, când, unde și cum. Evită etichetele sau judecățile de valoare și concentrează-te pe comportamente verificabile. Diferența dintre afirmații generale și descrieri concrete poate fi decisivă în evaluarea cazului.

Anexează toate dovezile disponibile: mesaje, emailuri, contracte, facturi, chitanțe, contract, eventuale înregistrări permise de lege, martori sau orice alt document relevant. În formular există o secțiune dedicată enumerării probelor.

Bifează explicit dacă dorești mediere sau conciliere ori dacă soliciți analizarea cazului în procedură disciplinară. Alegerea acestei opțiuni influențează traseul dosarului.

Trimite plângerea la registratura Colegiului, prin email sau prin poștă, preferabil cu dovadă de primire. Poți utiliza poșta cu confirmare de primire sau depunerea directă la registratură cu număr de înregistrare. Păstrează dovada transmiterii. Dacă primești o solicitare de completare a dosarului, respectă strict termenul indicat, inclusiv reperul de 15 zile menționat în actele publicate.

Recomandări pentru a evita respingerea pe procedură

O plângere bine structurată este mai dificil de respins pe motive formale. Separă clar faptele de interpretări și numerotează anexele, de exemplu Anexa 1, Anexa 2 și așa mai departe. Indică explicit la ce fapt se referă fiecare probă. Păstrează un ton profesional și concentrat pe norme deontologice, nu pe atacuri personale. Dacă invoci încălcări etice, încearcă să le legi de obligații profesionale clare, nu doar de dezamăgirea personală.

Când trebuie să mergi la Poliție

Dacă persoana reclamată nu este membru al Colegiului sau dacă faptele pot constitui infracțiuni, precum agresiune, constrângere, șantaj, fraudă sau alte forme de violență, instituțiile care te pot sprijini mau mult sunt Poliția sau Parchetul. Colegiul poate aplica sancțiuni profesionale și poate acționa persoana care practică fără drept, însă intervenția este cronofagă și nu adreseazp direct eventualele infracțiuni săvârșite împotriva ta.

În unele situații, este posibil să fie utilă o abordare paralelă: sesizare disciplinară la Colegiu și plângere penală la autorități.

Sesizări anonime și rolul presei

Dacă dorești să transmiți informații fără a-ți face publică identitatea, unele redacții și organizații oferă posibilitatea de a trimite ponturi prin formulare dedicate sau canale securizate. Transmiterea unei plângeri anonime nu este posibilă direct la colegiu. De exemplu, publicații precum PressOne sau organizații precum Choice au secțiuni de contact pentru ponturi și investigații. Aceste demersuri pot contribui la documentarea publică a unor abuzuri sistemice, dar nu înlocuiesc procedurile legale atunci când există riscuri imediate sau fapte penale.

Un pont jurnalistic poate declanșa o investigație media, însă pentru sancțiuni profesionale sau răspundere penală este necesară utilizarea canalelor oficiale.

Depunerea unei plângeri la Colegiul Psihologilor din România presupune claritate, documentare și respectarea procedurii. Verifică statutul profesional al persoanei, completează formularul oficial, atașează probele, alege ruta procedurală potrivită și păstrează dovada transmiterii. Respectarea condițiilor de formă și a termenelor poate face diferența între o sesizare analizată pe fond și una respinsă pe motive procedurale.

Care este părerea voastră?