Evidence-based therapy has become a dominant framework in mental health interventions, emphasizing randomized controlled trials (RCTs) as the gold standard. However, RCTs are limited in addressing complex mental health issues and fail to adequately capture the therapeutic relationship’s transformative potential. This reductionist approach raises ethical concerns regarding access to comprehensive treatment.
Toți sunt narcisici (conform Internetului)
În era digitală, termenii psihologici au fost banalizați și transformați în etichete uzuale pe rețelele sociale, ceea ce afectează înțelegerea realității sănătății mintale. Această suprautilizare creează confuzie și subminează empatia, transformând diagnosticele într-un joc de etichete, îndepărtându-ne de adevărata complexitate a relațiilor umane.
Cum depun o plângere despre un psiholog la Colegiul Psihologilor din România
Ai trecut printr-o experiență problematică la terapie și nu știi care este următorul pas? Acest ghid îți arată clar, pe baza documentelor oficiale, cum depui o plângere la Colegiul Psihologilor din România, ce dovezi contează, ce termene trebuie respectate și când este cazul să mergi direct la Poliție. Informația corectă este primul pas către responsabilitate profesională.
Când reforma devine obstacol: ce nu funcționează în noua Lege a psihologului (B708/2025)
Între master obligatoriu, examene naționale și un control instituțional tot mai mare, reforma merge în direcția corectă, dar este implementată superficial. Experiența ajunge să fie măsurată în bani, nu în competență, etica rămâne pe plan secund, iar problemele reale ale profesiei sunt ocolite. O analiză critică despre ce funcționează, ce nu și de ce psihologia riscă să se piardă în hârtii.
Neurofeedback: când antrenarea creierului începe și se termină cu așteptările
Neurofeedbackul arată impecabil: electrozi, ecrane, grafice și promisiunea că îți poți „antrena” creierul ca pe un mușchi. Doar că, atunci când desfaci carcasa, s-ar putea să descoperi că mare parte din efect vine din ambalaj, nu din mecanism. Studiile bine controlate arată că oamenii se simt mai bine, chiar și atunci când feedbackul este fals. Ceea ce funcționează nu este neapărat creierul măsurat, ci așteptarea, contextul și povestea convingătoare spusă despre ele.
Pseudostiință recunoscută de stat? Să nu ne grăbim: Ce scapă din vedere profesorul Daniel David
Profesorul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, critică recunoașterea ocupației de „bioenergetician” în România, considerând-o o promovare a pseudostiinței. El subliniază că soluția nu este cenzura, ci o educație științifică solidă. David propune inițiative internaționale pentru a aborda aceste probleme, având rolul esențial de educator.
Ce întrebări să pui ca să nu te păcălească pseudoștiința: un Ghid Scurt
Introducere Dacă „face ca o rață”, e probabil o rață – dar ce se întâmplă când un terapeut, un supliment sau o metodă „face ca știința”? Într-o lume plină de promisiuni terapeutice și terapii alternative, linia dintre știință și pseudoștiință devine tot mai neclară. Mai ales în domeniul psihologiei și al bunăstării, unde conceptele se … Continue reading Ce întrebări să pui ca să nu te păcălească pseudoștiința: un Ghid Scurt
Când ajutorul rănește: riscurile programelor de CBT și mindfulness în școli
Programele de terapie cognitiv-comportamentală (CBT) și mindfulness, populare în școli pentru susținerea sănătății mintale a elevilor, pot avea efecte negative neașteptate, cum ar fi creșterea anxietății și stigmatizarea. Un review recent a identificat consecințe adverse în 24 din 56 de studii, subliniind necesitatea unei monitorizări riguroase și transparente.
