Neurofeedbackul arată impecabil: electrozi, ecrane, grafice și promisiunea că îți poți „antrena” creierul ca pe un mușchi. Doar că, atunci când desfaci carcasa, s-ar putea să descoperi că mare parte din efect vine din ambalaj, nu din mecanism. Studiile bine controlate arată că oamenii se simt mai bine, chiar și atunci când feedbackul este fals. Ceea ce funcționează nu este neapărat creierul măsurat, ci așteptarea, contextul și povestea convingătoare spusă despre ele.
Cum să-ți „dovedești” terapia eficientă, chiar și când nu e
Articolul lui Cuijpers și Cristea discută cum aparențele științifice ale eficienței pot fi manipulate în terapie. Autorii descriu strategii prin care cercetătorii pot prezenta intervenții discutabile ca fiind eficiente, subliniind importanța demascării acestor practici, pentru a diferenția între știință autentică și pseudoștiință în psihologie.
Cum Ne Limităm Gândirea Fără Să Ne Dăm Seama: Fact Bias
Biasul de categorie afectează cercetările prin acceptarea necritică a unor categorii, cum ar fi în psihologie sau sociologie. Aceasta conduce la concluzii eronate și confirmă stereotipuri. În plus, dezgustul, deși biologic, variază cultural și influențează judecățile morale, evidențiind limitele modelului lui Ekman privind emoțiile.
Is It Self-Care or Just Life? Când emoțiile normale devin “probleme de sănătate mintală
Într-o lume atrasă de psihologia internetului, emoțiile normale sunt confundate cu probleme de sănătate mintală. Această patologizare a normalului duce la manipularea prin pseudo-psihologie și soluții rapid accesibile. Adevărata sănătate mintală se bazează pe înțelegere și empatie, nu pe etichete sau comercializare, promițând recuperare autentică.
Radiografia sănătății mintale în România: un semnal pentru realitate, nu pentru horoscop
Ca excepție de tematica obișnuită, prezentăm astăzi raportul „Radiografia sănătății mintale în România” realizat de Asociația Mindcare for All. Acesta evidențiază prevalența problemelor psihologice și barierele întîmpinate în accesarea ajutorului, fiind puși în discuție factorii care facilitează acesarea terapiilor pseudostiințifice.
Paradoxul Placebo: O Reconsiderare a Tratamentelor pentru Depresie
Depresia este frecventă, iar eficiența tratamentelor convenționale este pusă la îndoială, mai ales în contextul efectului placebo și al remisiunii spontane. Studiile sugerează că îmbunătățirile pot fi explicate prin așteptările pacienților, iar cercetarea asupra mecanismelor de vindecare naturală ar putea aduce noi perspective terapeutice esențiale.
Ce întrebări să pui ca să nu te păcălească pseudoștiința: un Ghid Scurt
Introducere Dacă „face ca o rață”, e probabil o rață – dar ce se întâmplă când un terapeut, un supliment sau o metodă „face ca știința”? Într-o lume plină de promisiuni terapeutice și terapii alternative, linia dintre știință și pseudoștiință devine tot mai neclară. Mai ales în domeniul psihologiei și al bunăstării, unde conceptele se … Continue reading Ce întrebări să pui ca să nu te păcălească pseudoștiința: un Ghid Scurt
Terapeutul meu este un robot
Folosirea inteligenței artificiale generative ca „terapeut” prezintă riscuri semnificative în sănătatea mintală, amplificând vulnerabilitățile și oferind răspunsuri ineficiente sau periculoase. Acest tip de AI nu poate înlocui terapia umană, iar interacțiunile frecvente pot crea dependență emoțională și confuzie, subliniind importanța relațiilor interumane autentice.
