Update: ce aduc nou informațiile din dosar în cazul Cristian Andrei

Un „joc psihologic” prezentat ca tehnică terapeutică poate deveni, în realitate, un instrument de manipulare atunci când este folosit într un context de asimetrie de putere și vulnerabilitate. Noile informații din dosar mută discuția din zona zvonurilor în cea a mecanismelor concrete prin care autoritatea profesională poate fi deturnată, punând în centrul dezbaterii nu doar un nume, ci siguranța pacienților și limitele etice ale practicii în domeniul sănătății mintale.

Sănătate mintală sau sănătate mentală? Cum este corect în limba română

Spunem sănătate mentală sau sănătate mintală? Diferența pare minoră, dar în spatele ei se află reguli clare ale limbii române și multă influență din engleză. Află de ce forma corectă este „sănătate mintală”, cum ne poate ajuta trucul „mintal de la minte, mental de la mentă” și de ce precizia termenilor contează când vorbim despre probleme de sănătate mintală.

Neuroștiințele sub lupă: cât de fiabile sunt măsurătorile fMRI?

Imaginile colorate ale creierului par să ofere certitudine științifică, dar cât de stabile sunt, de fapt, aceste măsurători? Meta-analize recente arată că multe rezultate fMRI au o fiabilitate modestă, uneori în jur de 0.3 până la 0.5, ceea ce limitează serios câtă încredere putem avea în corelațiile dintre activarea cerebrală și trăsături psihologice. În acest articol analizăm pe înțelesul tuturor ce înseamnă această problemă pentru interpretarea studiilor despre personalitate și probleme de sănătate mintală și de ce un scepticism informat este mai sănătos decât entuziasmul necritic.

De la tăcere la val de mărturii: mecanismul social al expunerii abuzului

Cât timp o voce rămâne singură, pare doar o șoaptă ușor de ignorat. Dar când o anchetă solidă aprinde reflectorul și sparge iluzia consensului, șoaptele încep să se lege între ele și devin un vuiet imposibil de redus la tăcere. Spirala tăcerii nu dispare peste noapte, însă își pierde forța în clipa în care oamenii înțeleg că nu sunt singuri, că frica este împărtășită și că adevărul are, în sfârșit, un spațiu public în care poate fi rostit.

Etică sub presiune: cazul Ion Duvac și fisurile din profesia de psiholog

O înregistrare audio, o reacție grăbită despre „denigrare” și o autosesizare apărută abia după presiunea publică. Cazul care îl vizează pe un membru al Comisiei de Deontologie a Colegiului Psihologilor nu este doar o poveste despre un om, ci despre un sistem pus în fața propriei oglinzi. Când cei care ar trebui să judece abaterile sunt ei înșiși subiect de anchetă, întrebarea nu mai este doar „ce s-a întâmplat?”, ci „cât de sigur este, de fapt, spațiul în care oamenii caută ajutor pentru probleme de sănătate mintală?”.

Actualizare: cazul Cristian Andrei intră oficial în anchetă penală

Ani la rând, semnalele de alarmă au fost tratate ca zgomot de fond. Lipsa atestării, granițele terapeutice încălcate și mărturiile femeilor vulnerabile au circulat în spațiul public fără consecințe reale. Astăzi, cazul Cristian Andrei nu mai este o controversă mediatică, ci o anchetă penală care arată ce se întâmplă când pseudoexpertiza este tolerată, iar tăcerea devine complicitate.

Neurofeedback: când antrenarea creierului începe și se termină cu așteptările

Neurofeedbackul arată impecabil: electrozi, ecrane, grafice și promisiunea că îți poți „antrena” creierul ca pe un mușchi. Doar că, atunci când desfaci carcasa, s-ar putea să descoperi că mare parte din efect vine din ambalaj, nu din mecanism. Studiile bine controlate arată că oamenii se simt mai bine, chiar și atunci când feedbackul este fals. Ceea ce funcționează nu este neapărat creierul măsurat, ci așteptarea, contextul și povestea convingătoare spusă despre ele.