Cum s-a dezvoltat pseudostiinta asa mult in ultimii ani? În acest articol răspundem, pornind de la evenimentele istorice din ultimii 5 ani.
Neurofeedback: când antrenarea creierului începe și se termină cu așteptările
Neurofeedbackul arată impecabil: electrozi, ecrane, grafice și promisiunea că îți poți „antrena” creierul ca pe un mușchi. Doar că, atunci când desfaci carcasa, s-ar putea să descoperi că mare parte din efect vine din ambalaj, nu din mecanism. Studiile bine controlate arată că oamenii se simt mai bine, chiar și atunci când feedbackul este fals. Ceea ce funcționează nu este neapărat creierul măsurat, ci așteptarea, contextul și povestea convingătoare spusă despre ele.
Pseudostiința în școli: când „orientarea în carieră” se face cu citit în palmă
Inspectoratul Școlar Județean Cluj a anunțat un proiect controversat pentru a determina orientarea profesională a elevilor prin scanarea palmelor, asemănător chiromanției. Aceasta subliniază infiltrarea pseudostiinței în educația românească, evidențiind lipsa de educație științifică în rândul decidenților instituționali, care nu pot face distincția dintre știință și pseudoștiință.
Ce întrebări să pui ca să nu te păcălească pseudoștiința: un Ghid Scurt
Introducere Dacă „face ca o rață”, e probabil o rață – dar ce se întâmplă când un terapeut, un supliment sau o metodă „face ca știința”? Într-o lume plină de promisiuni terapeutice și terapii alternative, linia dintre știință și pseudoștiință devine tot mai neclară. Mai ales în domeniul psihologiei și al bunăstării, unde conceptele se … Continue reading Ce întrebări să pui ca să nu te păcălească pseudoștiința: un Ghid Scurt
„Psihoterapeutul care nu era”: cazul Cristian Andrei și complicitatea tăcerii
Un reportaj de PressOne a expus impostura „psihoterapeutului” Cristian Andrei, care a practicat fără atestat și a fost acuzat de hărțuire sexuală, evidențiind o rețea de complicități. Cazul reflectă cum carisma și vizibilitatea media pot eclipsa competența profesională, afectând încrederea publicului în sistemul psihologic.
Pseudostiință recunoscută de stat? Să nu ne grăbim: Ce scapă din vedere profesorul Daniel David
Profesorul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, critică recunoașterea ocupației de „bioenergetician” în România, considerând-o o promovare a pseudostiinței. El subliniază că soluția nu este cenzura, ci o educație științifică solidă. David propune inițiative internaționale pentru a aborda aceste probleme, având rolul esențial de educator.
Psihoză indusă de AI generativ? Mituri, riscuri și apărarea persoanelor vulnerabile
Imaginați-vă că vorbiți cu un prieten care vă confirmă fiecare idee, oricât de bizară ar fi. Vă ascultă fără să contrazică, vă hrănește ipotezele și vă oferă detalii noi pentru a le face mai credibile. Acest „prieten” nu este o persoană, ci un model de AI generativă. Pentru mulți, el pare inofensiv. Dar pentru persoanele vulnerabile, această conversație constant validantă poate deveni o capcană psihologică care duce la pierderea contactului cu realitatea. Discursul public despre AI se concentrează, în principal, pe modelele lingvistice mari (LLM) și AI generativă, prezentând riscuri pentru utilizatorii vulnerabili, precum amplificarea gândurilor iluzorii și crearea unei dependențe emoționale. Este esențială educația publicului și implementarea unor măsuri de protecție pentru a asigura o utilizare responsabilă a acestor tehnologii.
Terapeutul meu este un robot
Folosirea inteligenței artificiale generative ca „terapeut” prezintă riscuri semnificative în sănătatea mintală, amplificând vulnerabilitățile și oferind răspunsuri ineficiente sau periculoase. Acest tip de AI nu poate înlocui terapia umană, iar interacțiunile frecvente pot crea dependență emoțională și confuzie, subliniind importanța relațiilor interumane autentice.
psihobubu 