Limbajul stigmei: istoria termenilor folosiți pentru a descrie suferința mintală

Throughout history, societies have used culturally charged terms for mental health issues, reflecting fears and beliefs rather than the people involved. As language evolved from derogatory labels to more respectful, evidence-based descriptors, it mirrored societal progress in understanding and compassion. Choosing appropriate language is vital to combat stigma and promote support.

Paradoxul Placebo: O Reconsiderare a Tratamentelor pentru Depresie

Depresia este frecventă, iar eficiența tratamentelor convenționale este pusă la îndoială, mai ales în contextul efectului placebo și al remisiunii spontane. Studiile sugerează că îmbunătățirile pot fi explicate prin așteptările pacienților, iar cercetarea asupra mecanismelor de vindecare naturală ar putea aduce noi perspective terapeutice esențiale.

Pseudostiință recunoscută de stat? Să nu ne grăbim: Ce scapă din vedere profesorul Daniel David

Profesorul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, critică recunoașterea ocupației de „bioenergetician” în România, considerând-o o promovare a pseudostiinței. El subliniază că soluția nu este cenzura, ci o educație științifică solidă. David propune inițiative internaționale pentru a aborda aceste probleme, având rolul esențial de educator.

Ce întrebări să pui ca să nu te păcălească pseudoștiința: un Ghid Scurt

Introducere Dacă „face ca o rață”, e probabil o rață – dar ce se întâmplă când un terapeut, un supliment sau o metodă „face ca știința”? Într-o lume plină de promisiuni terapeutice și terapii alternative, linia dintre știință și pseudoștiință devine tot mai neclară. Mai ales în domeniul psihologiei și al bunăstării, unde conceptele se … Continue reading Ce întrebări să pui ca să nu te păcălească pseudoștiința: un Ghid Scurt

Când ajutorul rănește: riscurile programelor de CBT și mindfulness în școli

Programele de terapie cognitiv-comportamentală (CBT) și mindfulness, populare în școli pentru susținerea sănătății mintale a elevilor, pot avea efecte negative neașteptate, cum ar fi creșterea anxietății și stigmatizarea. Un review recent a identificat consecințe adverse în 24 din 56 de studii, subliniind necesitatea unei monitorizări riguroase și transparente.

Terapeutul meu este un robot

Folosirea inteligenței artificiale generative ca „terapeut” prezintă riscuri semnificative în sănătatea mintală, amplificând vulnerabilitățile și oferind răspunsuri ineficiente sau periculoase. Acest tip de AI nu poate înlocui terapia umană, iar interacțiunile frecvente pot crea dependență emoțională și confuzie, subliniind importanța relațiilor interumane autentice.

Psihoterapeut vs (pseudo)terapeut: soluția diplomelor de Coaching

Articolul analizează confuzia din România între termenii „psihoterapeut”, „terapeut” și „coach”, subliniind diferențele între profesii acreditate și cele neacreditate. Accentuând importanța acreditării legale, se evidențiază riscurile manipulării publicului de către practicieni neautorizați și necesitatea educației și reglementării în domeniul sănătății mintale.

Psiholog vs. Psihobubu: Cum se ratează un diagnostic

Diagnosticul diferențial în psihologie este un proces complex, esențial pentru tratamente corecte. Greșelile în diagnosticare, cauzate de confuzia între tulburări, pot avea efecte negative asupra pacienților. Evaluările atente, instrumentele standardizate și luarea în considerare a istoricului medical sunt cruciale pentru evitarea acestor erori și pentru asigurarea unui tratament adecvat.