Inspectoratul Școlar Județean Cluj a anunțat un proiect controversat pentru a determina orientarea profesională a elevilor prin scanarea palmelor, asemănător chiromanției. Aceasta subliniază infiltrarea pseudostiinței în educația românească, evidențiind lipsa de educație științifică în rândul decidenților instituționali, care nu pot face distincția dintre știință și pseudoștiință.
Ce întrebări să pui ca să nu te păcălească pseudoștiința: un Ghid Scurt
Introducere Dacă „face ca o rață”, e probabil o rață – dar ce se întâmplă când un terapeut, un supliment sau o metodă „face ca știința”? Într-o lume plină de promisiuni terapeutice și terapii alternative, linia dintre știință și pseudoștiință devine tot mai neclară. Mai ales în domeniul psihologiei și al bunăstării, unde conceptele se … Continue reading Ce întrebări să pui ca să nu te păcălească pseudoștiința: un Ghid Scurt
Cum Ne Limităm Gândirea Fără Să Ne Dăm Seama: Fact Bias
Biasul de categorie afectează cercetările prin acceptarea necritică a unor categorii, cum ar fi în psihologie sau sociologie. Aceasta conduce la concluzii eronate și confirmă stereotipuri. În plus, dezgustul, deși biologic, variază cultural și influențează judecățile morale, evidențiind limitele modelului lui Ekman privind emoțiile.
Is It Self-Care or Just Life? Când emoțiile normale devin “probleme de sănătate mintală
Într-o lume atrasă de psihologia internetului, emoțiile normale sunt confundate cu probleme de sănătate mintală. Această patologizare a normalului duce la manipularea prin pseudo-psihologie și soluții rapid accesibile. Adevărata sănătate mintală se bazează pe înțelegere și empatie, nu pe etichete sau comercializare, promițând recuperare autentică.
„Psihoterapeutul care nu era”: cazul Cristian Andrei și complicitatea tăcerii
Un reportaj de PressOne a expus impostura „psihoterapeutului” Cristian Andrei, care a practicat fără atestat și a fost acuzat de hărțuire sexuală, evidențiind o rețea de complicități. Cazul reflectă cum carisma și vizibilitatea media pot eclipsa competența profesională, afectând încrederea publicului în sistemul psihologic.
Paradoxul Placebo: O Reconsiderare a Tratamentelor pentru Depresie
Depresia este frecventă, iar eficiența tratamentelor convenționale este pusă la îndoială, mai ales în contextul efectului placebo și al remisiunii spontane. Studiile sugerează că îmbunătățirile pot fi explicate prin așteptările pacienților, iar cercetarea asupra mecanismelor de vindecare naturală ar putea aduce noi perspective terapeutice esențiale.
Pseudostiință recunoscută de stat? Să nu ne grăbim: Ce scapă din vedere profesorul Daniel David
Profesorul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, critică recunoașterea ocupației de „bioenergetician” în România, considerând-o o promovare a pseudostiinței. El subliniază că soluția nu este cenzura, ci o educație științifică solidă. David propune inițiative internaționale pentru a aborda aceste probleme, având rolul esențial de educator.
Terapeutul meu este un robot
Folosirea inteligenței artificiale generative ca „terapeut” prezintă riscuri semnificative în sănătatea mintală, amplificând vulnerabilitățile și oferind răspunsuri ineficiente sau periculoase. Acest tip de AI nu poate înlocui terapia umană, iar interacțiunile frecvente pot crea dependență emoțională și confuzie, subliniind importanța relațiilor interumane autentice.
psihobubu 