Acest website a început în 2018 sub forma unui pamflet, o parodie menită să critice persoanele care se promovează în domeniul sănătății mintale, confundând experiența personală cu o formare serioasă și validată empiric în domeniul psihologiei. Conceptul de psihobubu a evoluat pentru a cuprinde practici anti-client, marketing agresiv și mincinos dar și practici pseudoștiințifice. Definția termenului poate fi găsită aici.

Nemulțimirea pe care o aveam față de unii psihologi sau nici măcar, acești așa numiți psihobubu, a apărut în special deoarece consecințele se revarsă asupra bunăstării pe termen lung a clienților.

Pe de-o parte este clar că aceste practici dăunătoare sunt foarte răspândite și nu pot fi oprite printr-un blog, în special având în vedere motivația financiară a acestor șarlatanii Pe de altă parte credem că prin educarea publicului pot fi făcute schimbări substanțiale în bine. Fiecare dintre noi poate privi critic și poate lua decizii personale, penalizând țeparii și alegând să îi ocolească atunci când recunoaște multitudinea de practici anti-client.

Unde sunt articolele vechi?

Acest website a găzduit de-a lungul timpului articole dintr-un spectru foarte larg. În prezent obiectivul proiectului psihobubu este producerea de materiale informative, realizate cu seriozitate și verificate de psihologi acreditați. Totodată, suntem susținători ai păstrării conținutului digital și de aceea nu am șters conținutul vechi. Articolele din proiectul actual de informare pot fi consultate aici. Printre proiectele vechi se numără studiul relației om-calculator; aceste articolele sunt încă disponibile și pot fi consultate aici. Arhiva veche, ce conținea materialele din perioada incipentă, este trunchiată dar poate încă să fie studiată în forma actuală aici. Dacă sunteți în căutarea unui conținut specific ce nu mai este disponibil mă puteți contacta pentru a încerca să îi dăm de urmă împreună.

Cine este de fapt psihobubu?

În spatele proiectului psihobubu este un psiholog și psihoterapeut cu cabinet în București. În prezent aloc majoritatea resurselor practicii private de psihoterapie. Cu toate astea, motivația și nemulțumirile pe care le aveam încă de la crearea website-ului rămân tematici foarte importante pentru mine. Cred în puterea de schimbare pe care o aduce un public informat și de aceea sunt de părere că este important să criticăm practicile defectuase din sfera sănătății mintale atunci când le vedem. Dacă împărtășiți aceeași viziune vă invit să luăm legătura, sunt foarte dornic să particip la proiecte ce pot contibui la informarea publicului.

Dacă v-am stârnit interesul, vă propunem câteva articole:

Când ajutorul rănește: riscurile programelor de CBT și mindfulness în școli

Programele de terapie cognitiv-comportamentală (CBT) și mindfulness, populare în școli pentru susținerea sănătății mintale a elevilor, pot avea efecte negative neașteptate, cum ar fi creșterea anxietății și stigmatizarea. Un review recent a identificat consecințe adverse în 24 din 56 de studii, subliniind necesitatea unei monitorizări riguroase și transparente.

Când reforma devine obstacol: ce nu funcționează în noua Lege a psihologului (B708/2025)

Între master obligatoriu, examene naționale și un control instituțional tot mai mare, reforma merge în direcția corectă, dar este implementată superficial. Experiența ajunge să fie măsurată în bani, nu în competență, etica rămâne pe plan secund, iar problemele reale ale profesiei sunt ocolite. O analiză critică despre ce funcționează, ce nu și de ce psihologia…

Neurofeedback: când antrenarea creierului începe și se termină cu așteptările

Neurofeedbackul arată impecabil: electrozi, ecrane, grafice și promisiunea că îți poți „antrena” creierul ca pe un mușchi. Doar că, atunci când desfaci carcasa, s-ar putea să descoperi că mare parte din efect vine din ambalaj, nu din mecanism. Studiile bine controlate arată că oamenii se simt mai bine, chiar și atunci când feedbackul este fals.…

Pseudostiința în școli: când „orientarea în carieră” se face cu citit în palmă

Inspectoratul Școlar Județean Cluj a anunțat un proiect controversat pentru a determina orientarea profesională a elevilor prin scanarea palmelor, asemănător chiromanției. Aceasta subliniază infiltrarea pseudostiinței în educația românească, evidențiind lipsa de educație științifică în rândul decidenților instituționali, care nu pot face distincția dintre știință și pseudoștiință.

Psihoză indusă de AI generativ? Mituri, riscuri și apărarea persoanelor vulnerabile

Imaginați-vă că vorbiți cu un prieten care vă confirmă fiecare idee, oricât de bizară ar fi. Vă ascultă fără să contrazică, vă hrănește ipotezele și vă oferă detalii noi pentru a le face mai credibile. Acest „prieten” nu este o persoană, ci un model de AI generativă. Pentru mulți, el pare inofensiv. Dar pentru persoanele…

Terapeutul meu este un robot

Folosirea inteligenței artificiale generative ca „terapeut” prezintă riscuri semnificative în sănătatea mintală, amplificând vulnerabilitățile și oferind răspunsuri ineficiente sau periculoase. Acest tip de AI nu poate înlocui terapia umană, iar interacțiunile frecvente pot crea dependență emoțională și confuzie, subliniind importanța relațiilor interumane autentice.

Psihoterapeut vs (pseudo)terapeut: soluția diplomelor de Coaching

Articolul analizează confuzia din România între termenii „psihoterapeut”, „terapeut” și „coach”, subliniind diferențele între profesii acreditate și cele neacreditate. Accentuând importanța acreditării legale, se evidențiază riscurile manipulării publicului de către practicieni neautorizați și necesitatea educației și reglementării în domeniul sănătății mintale.

1001 practici pseudoștiințifice în domeniul psihologiei și vindecării alternative

Această listă ar fi, în mod ideal, exhaustivă. Dar nu se poate să ținem pasul. Totuși ea explorează principalele practici pseudoștiințifice care au pătruns în psihologie și sănătatea mentală, de la vindecarea energetică și astrologie, până la regresia în vieți anterioare, homeopatie, legea atracției și terapii alternative fără baze științifice. Într-o lume în care dezinformarea…

Când neuroștiința devine un joc de marketing: Critici dure pentru un program școlar

Trei cercetători au avertizat Ministerul Educației despre erorile din programul „Neuroștiința la Clasă”, acuzând simplificări excesive și promovarea unor teorii depășite. Aceștia subliniază impactul negativ asupra elevilor, care pot învăța concepte greșite. Propun colaborarea cu experți pentru a asigura materiale educaționale corecte și de calitate, subliniind necesitatea unei evaluări riguroase.

Something went wrong. Please refresh the page and/or try again.