Inspectoratul Școlar Județean Cluj a anunțat un proiect controversat pentru a determina orientarea profesională a elevilor prin scanarea palmelor, asemănător chiromanției. Aceasta subliniază infiltrarea pseudostiinței în educația românească, evidențiind lipsa de educație științifică în rândul decidenților instituționali, care nu pot face distincția dintre știință și pseudoștiință.
Psihoză indusă de AI? Mituri, riscuri și apărarea persoanelor vulnerabile
Imaginați-vă că vorbiți cu un prieten care vă confirmă fiecare idee, oricât de bizară ar fi. Vă ascultă fără să contrazică, vă hrănește ipotezele și vă oferă detalii noi pentru a le face mai credibile. Acest „prieten” nu este o persoană, ci un model de AI generativă. Pentru mulți, el pare inofensiv. Dar pentru persoanele vulnerabile, această conversație constant validantă poate deveni o capcană psihologică care duce la pierderea contactului cu realitatea. Discursul public despre AI se concentrează, în principal, pe modelele lingvistice mari (LLM) și AI generativă, prezentând riscuri pentru utilizatorii vulnerabili, precum amplificarea gândurilor iluzorii și crearea unei dependențe emoționale. Este esențială educația publicului și implementarea unor măsuri de protecție pentru a asigura o utilizare responsabilă a acestor tehnologii.
Cum Ne Limităm Gândirea Fără Să Ne Dăm Seama: Fact Bias
Biasul de categorie afectează cercetările prin acceptarea necritică a unor categorii, cum ar fi în psihologie sau sociologie. Aceasta conduce la concluzii eronate și confirmă stereotipuri. În plus, dezgustul, deși biologic, variază cultural și influențează judecățile morale, evidențiind limitele modelului lui Ekman privind emoțiile.
Is It Self-Care or Just Life? Când emoțiile normale devin “probleme de sănătate mintală
Într-o lume atrasă de psihologia internetului, emoțiile normale sunt confundate cu probleme de sănătate mintală. Această patologizare a normalului duce la manipularea prin pseudo-psihologie și soluții rapid accesibile. Adevărata sănătate mintală se bazează pe înțelegere și empatie, nu pe etichete sau comercializare, promițând recuperare autentică.
„Psihoterapeutul care nu era”: cazul Cristian Andrei și complicitatea tăcerii
Un reportaj de PressOne a expus impostura „psihoterapeutului” Cristian Andrei, care a practicat fără atestat și a fost acuzat de hărțuire sexuală, evidențiind o rețea de complicități. Cazul reflectă cum carisma și vizibilitatea media pot eclipsa competența profesională, afectând încrederea publicului în sistemul psihologic.
Radiografia sănătății mintale în România: un semnal pentru realitate, nu pentru horoscop
Ca excepție de tematica obișnuită, prezentăm astăzi raportul „Radiografia sănătății mintale în România” realizat de Asociația Mindcare for All. Acesta evidențiază prevalența problemelor psihologice și barierele întîmpinate în accesarea ajutorului, fiind puși în discuție factorii care facilitează acesarea terapiilor pseudostiințifice.
Limbajul stigmei: istoria termenilor folosiți pentru a descrie suferința mintală
Throughout history, societies have used culturally charged terms for mental health issues, reflecting fears and beliefs rather than the people involved. As language evolved from derogatory labels to more respectful, evidence-based descriptors, it mirrored societal progress in understanding and compassion. Choosing appropriate language is vital to combat stigma and promote support.
Paradoxul Placebo: O Reconsiderare a Tratamentelor pentru Depresie
Depresia este frecventă, iar eficiența tratamentelor convenționale este pusă la îndoială, mai ales în contextul efectului placebo și al remisiunii spontane. Studiile sugerează că îmbunătățirile pot fi explicate prin așteptările pacienților, iar cercetarea asupra mecanismelor de vindecare naturală ar putea aduce noi perspective terapeutice esențiale.
psihobubu 