Știință vs. Pseudoștiință: Cum facem diferența?

Articolul discută despre diferențele dintre știință și pseudoștiință, subliniind importanța dovezilor și metodei riguroase în știință. Pseudoștiința, deși aparent similară, evită critici și dovezi. Identificarea semnelor de alarmă, cum ar fi promisiunile exagerate și termeni ambigui, este esențială pentru a face alegeri informate. Cunoștința critică protejează împotriva manipulării.

Mindfulness în viața de zi cu zi: un ghid simplu pentru început

Mindfulness ne învață să fim prezenți în viața noastră, evitând "pilotul automat". Prin exerciții simple legate de respirație și atenția conștientă în activitățile cotidiene, putem observa gândurile și emoțiile fără a ne lăsa influențați de ele. Practica nu este despre evadare, ci despre trăirea realității așa cum este.

Semnale de alarmă în terapie: Ce ar trebui să te pună pe gânduri?

Terapia trebuie să fie un spațiu sigur și de sprijin, dar uneori comportamentele terapeutului pot constitui semnale de alarmă. Acestea includ lipsa de limite profesioniste, minimizarea experiențelor, judecățile, încălcarea confidențialității, promisiunile nerealiste și utilizarea tehnicilor pseudoștiințifice, afectând astfel încrederea și eficiența procesului terapeutic.

Păzea, Buzzwords! Cum este promovată pseudostiința către tine

Pseudostiința folosește promisiuni atrăgătoare, cuvinte cheie și autoritate falsă pentru a capta atenția consumatorilor. Tactici de marketing accentuează emoțiile, iar poveștile personale induc eroare, subminând evidențele științifice. Gândirea critică și verificarea surselor sunt esențiale pentru a evita manipularea și dezinformarea. Scepticismul este necesar în evaluarea afirmațiilor.

Elefantul de pe canapea: efecte secundare în terapie?

Prin elefantul din cameră cercetătorii avertizează asupra riscurilor psihoterapiei, subliniind că 3-10% dintre pacienți pot experimenta deteriorări după tratament. Unele tipuri de terapie, precum programele „Scared Straight” sau debriefingul psihologic, au demonstrat efecte negative. De asemenea, unele forme de terapie bine stabilite, cum ar fi CBT, pot agrava simptomele în anumite cazuri. Autorii sugerează că este esențial să conștientizăm aceste riscuri și să îmbunătățim sistemele de monitorizare, asigurând astfel ca terapia să rămână un instrument benefic pentru pacienți.

Managementului riscului ca psiholog: putem exagera?

Managementul riscului în psihologie, deși necesar pentru protecția practicienilor, poate avea efecte negative semnificative. O prezență excesivă a acestuia poate afecta eficiența terapiei, crește numărul de reclamații și inhiba creativitatea tinerilor psihologi. Este esențial să se găsească un echilibru între protecție și inovație în practică.

Introversiunea și Anxietatea Socială: Diferențe și Legături

Introversiunea este o trăsătură de personalitate care reflectă preferința pentru medii liniștite, în timp ce anxietatea socială este o tulburare caracterizată prin frica de judecată în situații sociale. Deși corelate, cele două condiții sunt distincte. Strategii eficiente de susținere pot ajuta persoanele cu anxietate socială, promovând acceptarea diversității trăsăturilor de personalitate.