În România, psihoterapeuții obțin dreptul de practică autonomă fără evaluări psihologice sau supervizare continuă, ceea ce poate duce la probleme etice și de sănătate mintală. Cererea de servicii psihologice este în creștere, evidențiind necesitatea reglementărilor stricte pentru a preveni abuzurile și burnout-ul în rândul profesioniștilor din domeniu.
Când reforma devine obstacol: ce nu funcționează în noua Lege a psihologului (B708/2025)
Între master obligatoriu, examene naționale și un control instituțional tot mai mare, reforma merge în direcția corectă, dar este implementată superficial. Experiența ajunge să fie măsurată în bani, nu în competență, etica rămâne pe plan secund, iar problemele reale ale profesiei sunt ocolite. O analiză critică despre ce funcționează, ce nu și de ce psihologia riscă să se piardă în hârtii.
Ce întrebări să pui ca să nu te păcălească pseudoștiința: un Ghid Scurt
Introducere Dacă „face ca o rață”, e probabil o rață – dar ce se întâmplă când un terapeut, un supliment sau o metodă „face ca știința”? Într-o lume plină de promisiuni terapeutice și terapii alternative, linia dintre știință și pseudoștiință devine tot mai neclară. Mai ales în domeniul psihologiei și al bunăstării, unde conceptele se … Continue reading Ce întrebări să pui ca să nu te păcălească pseudoștiința: un Ghid Scurt
Is It Self-Care or Just Life? Când emoțiile normale devin “probleme de sănătate mintală
Într-o lume atrasă de psihologia internetului, emoțiile normale sunt confundate cu probleme de sănătate mintală. Această patologizare a normalului duce la manipularea prin pseudo-psihologie și soluții rapid accesibile. Adevărata sănătate mintală se bazează pe înțelegere și empatie, nu pe etichete sau comercializare, promițând recuperare autentică.
Radiografia sănătății mintale în România: un semnal pentru realitate, nu pentru horoscop
Ca excepție de tematica obișnuită, prezentăm astăzi raportul „Radiografia sănătății mintale în România” realizat de Asociația Mindcare for All. Acesta evidențiază prevalența problemelor psihologice și barierele întîmpinate în accesarea ajutorului, fiind puși în discuție factorii care facilitează acesarea terapiilor pseudostiințifice.
Psihoză indusă de AI generativ? Mituri, riscuri și apărarea persoanelor vulnerabile
Imaginați-vă că vorbiți cu un prieten care vă confirmă fiecare idee, oricât de bizară ar fi. Vă ascultă fără să contrazică, vă hrănește ipotezele și vă oferă detalii noi pentru a le face mai credibile. Acest „prieten” nu este o persoană, ci un model de AI generativă. Pentru mulți, el pare inofensiv. Dar pentru persoanele vulnerabile, această conversație constant validantă poate deveni o capcană psihologică care duce la pierderea contactului cu realitatea. Discursul public despre AI se concentrează, în principal, pe modelele lingvistice mari (LLM) și AI generativă, prezentând riscuri pentru utilizatorii vulnerabili, precum amplificarea gândurilor iluzorii și crearea unei dependențe emoționale. Este esențială educația publicului și implementarea unor măsuri de protecție pentru a asigura o utilizare responsabilă a acestor tehnologii.
Terapeutul meu este un robot
Folosirea inteligenței artificiale generative ca „terapeut” prezintă riscuri semnificative în sănătatea mintală, amplificând vulnerabilitățile și oferind răspunsuri ineficiente sau periculoase. Acest tip de AI nu poate înlocui terapia umană, iar interacțiunile frecvente pot crea dependență emoțională și confuzie, subliniind importanța relațiilor interumane autentice.
Psihoterapeut vs (pseudo)terapeut: soluția diplomelor de Coaching
Articolul analizează confuzia din România între termenii „psihoterapeut”, „terapeut” și „coach”, subliniind diferențele între profesii acreditate și cele neacreditate. Accentuând importanța acreditării legale, se evidențiază riscurile manipulării publicului de către practicieni neautorizați și necesitatea educației și reglementării în domeniul sănătății mintale.
psihobubu 