Profesorul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și una dintre cele mai respectate voci ale psihologiei românești, a atras recent atenția asupra unei situații revoltătoare: recunoașterea oficială a ocupației de „bioenergetician” în România. Deși indignarea față de promovarea pseudostiinței este justificată, realitatea administrativă este mai complicată decât pare la prima vedere.
Declarația profesorului David: O îngrijorare legitimă, dar o revoltă greșit direcționată
Într-un articol publicat pe Republica.ro, profesorul Daniel David atrage atenția asupra unei situații pe care o consideră revoltătoare: „Voi înțelegeți că în această țară avem ocupația recunoscută de stat ‘bioenergetician’?” – întreabă el retoric, criticând dur faptul că statul pare să ofere legitimitate profesională unor practici care nu au nicio bază științifică. David avertizează că „într-un stat care se dorește modern și rațional, astfel de ocupații ar trebui, cel mult, tolerate, dar niciodată validate oficial”.
Poziția sa vine dintr-o carieră solidă în psihologia științifică. Daniel David este profesor universitar și fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde a promovat constant psihologia bazată pe dovezi. Este cunoscut în mediul academic internațional pentru că a propus un model teoretic riguros de clasificare a intervențiilor psihologice, în funcție de dovezile empirice care le susțin eficiența. În cadrul acestui model, terapiile sunt evaluate în mod sistematic, pe baza unor criterii precum validitatea internă, replicabilitatea și meta-analizele disponibile. Astfel, David este unul dintre principalii promotori ai unei psihologii moderne, aliniate la standardele internaționale ale științei clinice.
Începând cu anul 2024, Daniel David deține funcția de ministru al Educației, ceea ce adaugă greutate și responsabilitate declarațiilor sale publice. Din această poziție, el nu mai este doar un formator de opinie academic, ci un actor politic direct implicat în modelarea politicilor educaționale și culturale ale României. Tocmai de aceea, un astfel de discurs – oricât de bine intenționat – trebuie formulat cu prudență, precizie și o înțelegere corectă a mecanismelor instituționale internaționale. Revolta spontană, fără o direcționare strategică, riscă să piardă din eficiență și chiar să erodeze credibilitatea luptei împotriva pseudostiinței, pe care profesorul David o duce de decenii.
Realitatea birocratică: România urmează ISCO, nu inventează COR
COR nu este o invenție românească arbitrară. Ea este aliniată la ISCO (International Standard Classification of Occupations), un sistem standardizat stabilit de Organizația Internațională a Muncii (OIM) – agenție a ONU. Ocupația de „bioenergetician” există deja în această clasificare internațională, deci România este obligată să o preia, indiferent de poziția internă față de validitatea științifică a acestei meserii. Așadar, dacă vrem să schimbăm ceva, nu trebuie să strigăm la Ministerul Muncii, ci să inițiem un demers internațional către OIM.
Putem combate pseudostiința prin interzicerea legală a ocupațiilor? Nicidecum
Chiar dacă „bioenergeticienii”, „astrologii” sau „ghicitorii” nu se bazează pe știință, nu există temei legal pentru a le interzice, atâta timp cât nu aduc prejudicii directe. ISCO recunoaște asemenea ocupații pentru că ele există în mod real în multe societăți și economii. Prin urmare, eliminarea lor din clasificare ar însemna o negare artificială a unei realități sociale. Mai grav, o astfel de abordare ar putea deschide poarta către cenzura ideologică.
Adevărata luptă: educația, nu clasificarea
În loc să combatem efectele prin cenzură sau prin atacuri la adresa unor convenții internaționale, mai eficient ar fi să acționăm la rădăcină: în educație. România are nevoie de un efort susținut pentru promovarea alfabetizării științifice, de la școala primară până în mediul universitar. În acest sens, profesorul David are un rol esențial – nu doar ca voce critică, ci ca arhitect al unor programe educaționale capabile să creeze imunitate cognitivă în fața pseudostiinței.
Sensibilități istorice: știință, religie și autoritarism
Avântul împotriva „obscurantismului” riscă să derapeze periculos. Nu trebuie uitat că regimul comunist a folosit tocmai această retorică pentru a interzice religia și a suprima libertatea de credință. Astăzi, orice tentativă de „curățenie ideologică” în numele științei trebuie tratată cu maximă prudență. Nu toate formele de gândire neștiințifică sunt periculoase – și nu toate pot fi reglementate de stat fără a încălca libertăți fundamentale.
Concluzie
Da, recunoașterea oficială a meseriilor fără fundament științific este o problemă. Dar nu una care se rezolvă cu revolte publice sau acuzații naive. Soluția reală este una educațională, democratică și rațională. În loc să cerem interdicții, trebuie să construim discernământ. Iar în această luptă, educatorii, nu birocrații, sunt cei care pot face diferența.
psihobubu 