Recent am citit un articol drăguț pe care l-am citit și pe care vi-l recomandăm și vouă. Este vorba despre un articol provocator publicat în Journal for the Theory of Social Behaviour, în care cercetătorul Dario Krpan argumentează că accentul pus de domeniu pe abordările științifice poate uneori să facă mai mult rău decât bine. Să explorăm punctele cheie din analiza lui Krpan:
Autorul discută despre cum psihologia a încercat de mult să se stabilească drept o disciplină științifică, ducând la numeroase progrese în înțelegerea comportamentului uman. Cu toate acestea,
Beneficiile Psihologiei Științifice
Krpan recunoaște câteva beneficii importante ale abordării științifice în psihologie:
- Progresul cunoștințelor psihologice prin testarea riguroasă a teoriilor
- Aplicații practice care îmbunătățesc demonstrabil viețile oamenilor
- Credibilitate și oportunități de finanțare sporite pentru domeniu
Aceste avantaje au contribuit, fără îndoială, la creșterea și impactul psihologiei în ultimul secol.
Limitările Abordării Strict Științifice
Cu toate acestea, Krpan argumentează că aderarea strictă la metodele științifice poate avea dezavantaje semnificative:
- Descurajarea explorării subiectelor care nu pot fi investigate științific în prezent
- Împingerea cercetătorilor să aplice prematur metode științifice unor idei subdezvoltate, ceea ce poate duce la pseudoștiință
Krpan oferă exemple precum studiul fenomenelor psihologice rare, limitele potențialului uman și subiecte controversate precum precogniția. El sugerează că forțarea prematură a acestor domenii în cadre științifice poate sufoca dezvoltarea lor conceptuală.
Un Caz pentru “Non-Știință” în Psihologie
Pentru a aborda aceste limitări, Krpan propune ca psihologia să îmbrățișeze uneori “non-știința” – dezvoltarea teoretică riguroasă a ideilor care nu sunt încă testabile. El distinge aceasta de pseudoștiință, subliniind că non-știința recunoaște deschis lipsa sa actuală de suport empiric.
Krpan conturează principii pentru “teoretizarea non-empirică” care ar putea ajuta la dezvoltarea conceptelor psihologice complexe până în punctul în care devin testabile științific. Această abordare, argumentează el, ar putea conduce în cele din urmă la teorii mai cuprinzătoare și fundamentate științific pe termen lung.
Când să Alegem Știința versus Non-Știința
Articolul oferă linii directoare pentru identificarea subiectelor care ar putea beneficia de abordări non-științifice, inclusiv:
- Fenomene rare sau excepționale
- Subiecte care se referă la niveluri de realitate dificil de observat
- Fenomene a căror cercetare directă ar fi neetică
- Cogniție sau comportament în circumstanțe care nu există în prezent
Analiza lui Krpan provoacă noțiunea că psihologia trebuie întotdeauna abordată științific. Recunoscând valoarea imensă a metodelor științifice, el argumentează pentru o abordare mai nuanțată care permite explorarea teoretică riguroasă a ideilor care nu sunt încă pregătite pentru testare empirică. Această perspectivă echilibrată ar putea deschide noi frontiere în înțelegerea psihologică și, în cele din urmă, ar putea întări fundațiile științifice ale domeniului.
Ce părere ai? Ar trebui ca psihologia să renunțe uneori la abordările stricte științifice pentru a explora idei noi?
psihobubu 