Într-un material anterior am discutat despre limtiele confidențialității în psihoterapie – când ceea ce zic la psiholog nu ajunge să fie secret? Cu această ocazie am atins trei aspecte ce sunt mai rar discutate:
Consultație terapeutică: Terapeuții se angajează adesea în intervizare clinică sau în consultări cu colegii lor pentru a asigura calitatea îngrijirii. În timpul acestor discuții, terapeuții pot împărtăși informații despre cazuri într-un mod de-identificat pentru a căuta îndrumări și sprijin profesional. Aceste discuții sunt purtate fără a oferi date personale ce permit identificarea și omit informațiile ce nu sunt necesare pentru intervizare.
Procese de asigurare și facturare:Atunci când clienții folosesc asigurarea pentru a plăti pentru terapie, compania de asigurări poate solicita anumite informații în scopuri de facturare. Terapeuții trebuie să echilibreze nevoia de confidențialitate a clientului cu cerințele furnizorilor de asigurări. Atunci când facem tranzacții cu cardul sau transfer bancar, faptul că am transferat bani către psiholog va rămâne în evidențe. Dacă psihologul poate primi plata cash sau prin criptomonede, acest risc poate fi eliminat.
Terapie online – un terț cu acces: Termenii și condițiile pentru terapia online, desfășurată prin platforme precum Zoom și Google Meet, sunt cruciale pentru stabilirea unei înțelegeri clare și transparente între terapeut și client. În timp ce termenii specifici pot varia între platforme, majoritatea platformelor colectează date de stocare și identificare despre fiecare întâlnire. Prin folosirea de către psiholog unei platforme precum jitsy care respectă confidențialitatea utilizatorilor, acest risc poate fi redus semnificativ. Alte măsuri includ conectarea folosind un program VPN ce respectă confidențialitatea.
PS: link-urile NU ne dau comision, sunt recomandări oneste.
psihobubu 