Programele de terapie cognitiv-comportamentală (CBT) și mindfulness, populare în școli pentru susținerea sănătății mintale a elevilor, pot avea efecte negative neașteptate, cum ar fi creșterea anxietății și stigmatizarea. Un review recent a identificat consecințe adverse în 24 din 56 de studii, subliniind necesitatea unei monitorizări riguroase și transparente.
Actualizare: cazul Cristian Andrei intră oficial în anchetă penală
Ani la rând, semnalele de alarmă au fost tratate ca zgomot de fond. Lipsa atestării, granițele terapeutice încălcate și mărturiile femeilor vulnerabile au circulat în spațiul public fără consecințe reale. Astăzi, cazul Cristian Andrei nu mai este o controversă mediatică, ci o anchetă penală care arată ce se întâmplă când pseudoexpertiza este tolerată, iar tăcerea devine complicitate.
Psihologii români și sănătatea lor mintală: cine îi protejează de propriile umbre?
În România, psihoterapeuții obțin dreptul de practică autonomă fără evaluări psihologice sau supervizare continuă, ceea ce poate duce la probleme etice și de sănătate mintală. Cererea de servicii psihologice este în creștere, evidențiind necesitatea reglementărilor stricte pentru a preveni abuzurile și burnout-ul în rândul profesioniștilor din domeniu.
Algoritmul iluziilor: cum rețelele sociale și pandemia au turat motoarele pseudoștiinței
Cum s-a dezvoltat pseudostiinta asa mult in ultimii ani? În acest articol răspundem, pornind de la evenimentele istorice din ultimii 5 ani.
Când reforma devine obstacol: ce nu funcționează în noua Lege a psihologului (B708/2025)
Între master obligatoriu, examene naționale și un control instituțional tot mai mare, reforma merge în direcția corectă, dar este implementată superficial. Experiența ajunge să fie măsurată în bani, nu în competență, etica rămâne pe plan secund, iar problemele reale ale profesiei sunt ocolite. O analiză critică despre ce funcționează, ce nu și de ce psihologia riscă să se piardă în hârtii.
Neurofeedback: când antrenarea creierului începe și se termină cu așteptările
Neurofeedbackul arată impecabil: electrozi, ecrane, grafice și promisiunea că îți poți „antrena” creierul ca pe un mușchi. Doar că, atunci când desfaci carcasa, s-ar putea să descoperi că mare parte din efect vine din ambalaj, nu din mecanism. Studiile bine controlate arată că oamenii se simt mai bine, chiar și atunci când feedbackul este fals. Ceea ce funcționează nu este neapărat creierul măsurat, ci așteptarea, contextul și povestea convingătoare spusă despre ele.
Ce întrebări să pui ca să nu te păcălească pseudoștiința: un Ghid Scurt
Introducere Dacă „face ca o rață”, e probabil o rață – dar ce se întâmplă când un terapeut, un supliment sau o metodă „face ca știința”? Într-o lume plină de promisiuni terapeutice și terapii alternative, linia dintre știință și pseudoștiință devine tot mai neclară. Mai ales în domeniul psihologiei și al bunăstării, unde conceptele se … Continue reading Ce întrebări să pui ca să nu te păcălească pseudoștiința: un Ghid Scurt
Is It Self-Care or Just Life? Când emoțiile normale devin “probleme de sănătate mintală
Într-o lume atrasă de psihologia internetului, emoțiile normale sunt confundate cu probleme de sănătate mintală. Această patologizare a normalului duce la manipularea prin pseudo-psihologie și soluții rapid accesibile. Adevărata sănătate mintală se bazează pe înțelegere și empatie, nu pe etichete sau comercializare, promițând recuperare autentică.
psihobubu 