Studiul analizează comportamentele nedeontologice și practicile de cercetare îndoielnice în comunitatea științifică, evidențiind prevalența acestora, estimată la 12,5%. Se subliniază necesitatea reformelor, standardizării raportării și intervențiilor educaționale, în special pentru cercetătorii începători și din regiunile cu resurse limitate, pentru a promova integritatea științifică.
Pilonii unei practici etice: Cum diferențiem practica corectă de malpraxis?
Articolul abordează malpraxisul în terapie, subliniind importanța unei practici etice pentru sănătatea mintală. Se discută principii fundamentale precum respectul pentru demnitate, confidențialitatea și competența profesională. De asemenea, sunt evidențiate criteriile pentru identificarea malpraxisului și măsuri de prevenire, precum educația continuă și supervizarea.
Elefantul de pe canapea: efecte secundare în terapie?
Prin elefantul din cameră cercetătorii avertizează asupra riscurilor psihoterapiei, subliniind că 3-10% dintre pacienți pot experimenta deteriorări după tratament. Unele tipuri de terapie, precum programele „Scared Straight” sau debriefingul psihologic, au demonstrat efecte negative. De asemenea, unele forme de terapie bine stabilite, cum ar fi CBT, pot agrava simptomele în anumite cazuri. Autorii sugerează că este esențial să conștientizăm aceste riscuri și să îmbunătățim sistemele de monitorizare, asigurând astfel ca terapia să rămână un instrument benefic pentru pacienți.
De la “Do No Harm” la Responsabilitate: Evoluția Standardelor de Tratament în Sănătatea Mintală
Evoluția psihiatriei de la abordări nereglementate la metode bazate pe dovezi reflectă o îmbunătățire semnificativă în tratamentele de sănătate mintală. Totuși, persistenta pseudoștiinței și a practicilor nevalidante continuă să prezinte riscuri. Este esențială reglementarea, educația publică și standardele profesionale pentru a asigura eficiența și siguranța intervențiilor psihologice.
Capcana Testimonialelor: factori ce distorsionează adevărul
Mărturiile personale pot influența opinia publică, dar adesea distorsionează realitatea prin base rate fallacy, efectul placebo și bias-ul de supraviețuire. Aceste concepte arată că succesul raportat poate fi datorat coincidențelor sau autosugestiei, iar poveștile atrăgătoare nu înlocuiesc dovezile științifice necesare pentru decizii informate.
Managementului riscului ca psiholog: putem exagera?
Managementul riscului în psihologie, deși necesar pentru protecția practicienilor, poate avea efecte negative semnificative. O prezență excesivă a acestuia poate afecta eficiența terapiei, crește numărul de reclamații și inhiba creativitatea tinerilor psihologi. Este esențial să se găsească un echilibru între protecție și inovație în practică.
Poate fi self-help dăunător? Ce trebuie să știi despre instrumentele online pentru sănătatea mintală
Self-help-ul oferă resurse diverse pentru sănătatea mintală, dar nu este întotdeauna sigur. Un studiu recent despre programul online „Free From BFRB” a relevat atât beneficii, cât și riscuri. Participanții au raportat atât îmbunătățiri, cât și efecte negative, subliniind nevoia de precauție și monitorizare în utilizarea instrumentelor de autoajutor.
Transparența în terapie: putem exagera?
Articolul Go Open: Un apel pentru transparență în psihoterapie de Jens Gaab, Charlotte Blease, Cosima Locher și Heike Gerger este o explorare detaliată a implicațiilor etice, științifice și clinice ale relației dintre psihoterapie și efectele placebo. Autorii susțin că este necesară o mai mare transparență și claritate în modul în care psihoterapia este înțeleasă, practicată … Continue reading Transparența în terapie: putem exagera?
psihobubu 