Programele de terapie cognitiv-comportamentală (CBT) și mindfulness, populare în școli pentru susținerea sănătății mintale a elevilor, pot avea efecte negative neașteptate, cum ar fi creșterea anxietății și stigmatizarea. Un review recent a identificat consecințe adverse în 24 din 56 de studii, subliniind necesitatea unei monitorizări riguroase și transparente.
Când reforma devine obstacol: ce nu funcționează în noua Lege a psihologului (B708/2025)
Între master obligatoriu, examene naționale și un control instituțional tot mai mare, reforma merge în direcția corectă, dar este implementată superficial. Experiența ajunge să fie măsurată în bani, nu în competență, etica rămâne pe plan secund, iar problemele reale ale profesiei sunt ocolite. O analiză critică despre ce funcționează, ce nu și de ce psihologia riscă să se piardă în hârtii.
Neurofeedback: când antrenarea creierului începe și se termină cu așteptările
Neurofeedbackul arată impecabil: electrozi, ecrane, grafice și promisiunea că îți poți „antrena” creierul ca pe un mușchi. Doar că, atunci când desfaci carcasa, s-ar putea să descoperi că mare parte din efect vine din ambalaj, nu din mecanism. Studiile bine controlate arată că oamenii se simt mai bine, chiar și atunci când feedbackul este fals. Ceea ce funcționează nu este neapărat creierul măsurat, ci așteptarea, contextul și povestea convingătoare spusă despre ele.
Ce întrebări să pui ca să nu te păcălească pseudoștiința: un Ghid Scurt
Introducere Dacă „face ca o rață”, e probabil o rață – dar ce se întâmplă când un terapeut, un supliment sau o metodă „face ca știința”? Într-o lume plină de promisiuni terapeutice și terapii alternative, linia dintre știință și pseudoștiință devine tot mai neclară. Mai ales în domeniul psihologiei și al bunăstării, unde conceptele se … Continue reading Ce întrebări să pui ca să nu te păcălească pseudoștiința: un Ghid Scurt
Pseudostiință recunoscută de stat? Să nu ne grăbim: Ce scapă din vedere profesorul Daniel David
Profesorul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, critică recunoașterea ocupației de „bioenergetician” în România, considerând-o o promovare a pseudostiinței. El subliniază că soluția nu este cenzura, ci o educație științifică solidă. David propune inițiative internaționale pentru a aborda aceste probleme, având rolul esențial de educator.
Terapeutul meu este un robot
Folosirea inteligenței artificiale generative ca „terapeut” prezintă riscuri semnificative în sănătatea mintală, amplificând vulnerabilitățile și oferind răspunsuri ineficiente sau periculoase. Acest tip de AI nu poate înlocui terapia umană, iar interacțiunile frecvente pot crea dependență emoțională și confuzie, subliniind importanța relațiilor interumane autentice.
Psihoterapeut vs (pseudo)terapeut: soluția diplomelor de Coaching
Articolul analizează confuzia din România între termenii „psihoterapeut”, „terapeut” și „coach”, subliniind diferențele între profesii acreditate și cele neacreditate. Accentuând importanța acreditării legale, se evidențiază riscurile manipulării publicului de către practicieni neautorizați și necesitatea educației și reglementării în domeniul sănătății mintale.
1001 practici pseudoștiințifice în domeniul psihologiei și vindecării alternative
Această listă ar fi, în mod ideal, exhaustivă. Dar nu se poate să ținem pasul. Totuși ea explorează principalele practici pseudoștiințifice care au pătruns în psihologie și sănătatea mentală, de la vindecarea energetică și astrologie, până la regresia în vieți anterioare, homeopatie, legea atracției și terapii alternative fără baze științifice. Într-o lume în care dezinformarea și promisiunile false pot duce la alegeri periculoase, acest ghid servește drept busolă pentru a recunoaște metodele înșelătoare și a înțelege de ce nu sunt susținute de dovezi științifice. Fie că este vorba despre cristale „vindecătoare”, ADN „activat” prin intenție sau manipulări NLP, articolul analizează fiecare concept și riscurile asociate, oferind o perspectivă critică asupra capcanelor pseudoștiinței.
psihobubu 