Imaginile colorate ale creierului par să ofere certitudine științifică, dar cât de stabile sunt, de fapt, aceste măsurători? Meta-analize recente arată că multe rezultate fMRI au o fiabilitate modestă, uneori în jur de 0.3 până la 0.5, ceea ce limitează serios câtă încredere putem avea în corelațiile dintre activarea cerebrală și trăsături psihologice. În acest articol analizăm pe înțelesul tuturor ce înseamnă această problemă pentru interpretarea studiilor despre personalitate și probleme de sănătate mintală și de ce un scepticism informat este mai sănătos decât entuziasmul necritic.
Etică sub presiune: cazul Ion Duvac și fisurile din profesia de psiholog
O înregistrare audio, o reacție grăbită despre „denigrare” și o autosesizare apărută abia după presiunea publică. Cazul care îl vizează pe un membru al Comisiei de Deontologie a Colegiului Psihologilor nu este doar o poveste despre un om, ci despre un sistem pus în fața propriei oglinzi. Când cei care ar trebui să judece abaterile sunt ei înșiși subiect de anchetă, întrebarea nu mai este doar „ce s-a întâmplat?”, ci „cât de sigur este, de fapt, spațiul în care oamenii caută ajutor pentru probleme de sănătate mintală?”.
Când reforma devine obstacol: ce nu funcționează în noua Lege a psihologului (B708/2025)
Între master obligatoriu, examene naționale și un control instituțional tot mai mare, reforma merge în direcția corectă, dar este implementată superficial. Experiența ajunge să fie măsurată în bani, nu în competență, etica rămâne pe plan secund, iar problemele reale ale profesiei sunt ocolite. O analiză critică despre ce funcționează, ce nu și de ce psihologia riscă să se piardă în hârtii.
Psihoză indusă de AI? Mituri, riscuri și apărarea persoanelor vulnerabile
Imaginați-vă că vorbiți cu un prieten care vă confirmă fiecare idee, oricât de bizară ar fi. Vă ascultă fără să contrazică, vă hrănește ipotezele și vă oferă detalii noi pentru a le face mai credibile. Acest „prieten” nu este o persoană, ci un model de AI generativă. Pentru mulți, el pare inofensiv. Dar pentru persoanele vulnerabile, această conversație constant validantă poate deveni o capcană psihologică care duce la pierderea contactului cu realitatea. Discursul public despre AI se concentrează, în principal, pe modelele lingvistice mari (LLM) și AI generativă, prezentând riscuri pentru utilizatorii vulnerabili, precum amplificarea gândurilor iluzorii și crearea unei dependențe emoționale. Este esențială educația publicului și implementarea unor măsuri de protecție pentru a asigura o utilizare responsabilă a acestor tehnologii.
Radiografia sănătății mintale în România: un semnal pentru realitate, nu pentru horoscop
Ca excepție de tematica obișnuită, prezentăm astăzi raportul „Radiografia sănătății mintale în România” realizat de Asociația Mindcare for All. Acesta evidențiază prevalența problemelor psihologice și barierele întîmpinate în accesarea ajutorului, fiind puși în discuție factorii care facilitează acesarea terapiilor pseudostiințifice.
Pseudostiință recunoscută de stat? Să nu ne grăbim: Ce scapă din vedere profesorul Daniel David
Profesorul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, critică recunoașterea ocupației de „bioenergetician” în România, considerând-o o promovare a pseudostiinței. El subliniază că soluția nu este cenzura, ci o educație științifică solidă. David propune inițiative internaționale pentru a aborda aceste probleme, având rolul esențial de educator.
Când ajutorul rănește: riscurile programelor de CBT și mindfulness în școli
Programele de terapie cognitiv-comportamentală (CBT) și mindfulness, populare în școli pentru susținerea sănătății mintale a elevilor, pot avea efecte negative neașteptate, cum ar fi creșterea anxietății și stigmatizarea. Un review recent a identificat consecințe adverse în 24 din 56 de studii, subliniind necesitatea unei monitorizări riguroase și transparente.
Terapeutul meu este un robot
Folosirea inteligenței artificiale generative ca „terapeut” prezintă riscuri semnificative în sănătatea mintală, amplificând vulnerabilitățile și oferind răspunsuri ineficiente sau periculoase. Acest tip de AI nu poate înlocui terapia umană, iar interacțiunile frecvente pot crea dependență emoțională și confuzie, subliniind importanța relațiilor interumane autentice.
