Memoria, un fenomen fragil, poate crea amintiri false în terapie, afectând identitatea și relațiile. Sindromul Amintirilor False (FMS) provoacă confuzie, iar tehnicile de terapie pot contribui la aceste amintiri iluzorii. Este esențial ca terapeuții și clienții să fie conștienți de aceste riscuri pentru a asigura un tratament sigur și eficient.
Colegiul Psihologilor Răspunde în urma anchetelor PressONE
Investigația PressOne a scos la iveală probleme legate de falsii psihoterapeuți din România, provocând Colegiul Psihologilor să se autosesizeze. CPR subliniază influența mass-media în promovarea acestor indivizi și necesitatea reglementărilor stricte. Dr. Cracsner a menționat complexitatea situației și importanța informării publicului cu privire la riscurile asociate.
Controversa „Academiei de psihoterapie” și constelațiile familiale
Investigația PressOne pune în lumină controversele legate de „Academia de psihoterapie”, care promovează „constelațiile familiale” ca tratament pentru boli grave, inclusiv cancerul. Metoda, nevalidată științific, atrage persoane vulnerabile, fiind asociată cu îndemnuri de a lua împrumuturi pentru a accesa cursuri costisitoare, ridicând semne de întrebare privind protecția consumatorului.
Influencerii psihologici: O Privire Critică asupra Impactului și Eticii
Influencerii psihologici: O Privire Critică asupra Impactului și EticiiÎn era digitală, influencerii psihologici au câștigat o popularitate considerabilă, devenind surse principale de informații pentru milioane de oameni care caută sfaturi despre sănătatea mentală, dezvoltare personală și auto-ajutor. Deși, în aparență, acest fenomen pare a fi benefic, având potențialul de a sensibiliza publicul și de a … Continue reading Influencerii psihologici: O Privire Critică asupra Impactului și Eticii
Efectul Dunning-Kruger și rolul său în răspândirea dezinformării în psihologie
Efectul Dunning-Kruger, o prejudecată cognitivă bine cunoscută, explică de ce persoanele cu cunoștințe limitate tind să fie mult mai încrezătoare în abilitățile lor decât cele care sunt cu adevărat competente. Într-un context psihologic, acest efect contribuie la răspândirea dezinformării, deoarece persoanele necalificate, dar foarte sigure pe ele, pot influența opinia publică mai mult decât experții adevărați. Imaginea de mai jos ilustrează această dinamică, prezentând un individ încrezător, dar neinformat, pe un podium, în timp ce un expert ezitant stă în fundal.
Psihobubu: Cele mai Faimoase Farse și Escrocherii Psihologice din Istorie – Episodul 3
În continuarea seriei noastre despre farsele și escrocheriile notabile din psihologie, ne îndreptăm atenția către trei exemple recente care au reușit să capteze atenția publicului și să inducă în eroare numeroase persoane. Aceste cazuri demonstrează cât de ingenioase pot fi metodele utilizate de cei care profită de dorința oamenilor de a găsi soluții rapide la … Continue reading Psihobubu: Cele mai Faimoase Farse și Escrocherii Psihologice din Istorie – Episodul 3
Psihobubu: Cele mai Faimoase Farse și Escrocherii Psihologice din Istorie – Episodul 2
Continuăm explorarea farsei și escrocheriilor notabile din lumea psihologiei cu încă trei exemple recente. Aceste incidente au continuat să demonstreze cât de ușor pot fi oamenii păcăliți de promisiuni pseudo-științifice și metode aparent revoluționare. În acest episod, vom analiza trei cazuri care au captat atenția publicului în ultimele decenii, vom investiga motivele pentru care au … Continue reading Psihobubu: Cele mai Faimoase Farse și Escrocherii Psihologice din Istorie – Episodul 2
Psihobubu: Cele mai Faimoase Farse și Escrocherii Psihologice din Istorie
Articolul discută escrocheriile notabile din domeniul psihologiei, cum ar fi testul de personalitate al lui Philipps și metoda comunicării facilitate. Aceste farse, promovate de autori cu aparență academică, exploatează nevoia de soluții rapide. Lecțiile includ importanța scepticismului, validării cercetării și educației publicului pentru a preveni astfel de capcane.
psihobubu 