Self-help este peste tot. De la aplicații și programe online la cărți și podcasturi, pare să existe o resursă pentru fiecare provocare legată de sănătatea mintală. Aceste instrumente promit confort și confidențialitate – dar sunt ele întotdeauna sigure? Un studiu recent explorează această întrebare analizând un program online conceput pentru a ajuta persoanele cu comportamente repetitive axate pe corp (BFRB-uri). Aceste comportamente, cum ar fi smulgerea părului sau ciupirea pielii, sunt comune, dar adesea greșit înțelese. Descoperirile studiului dezvăluie atât puterea, cât și potențialele capcane ale self-help, declanșând o discuție mai amplă despre riscurile terapiei și ale metodelor de self-help.

Ce sunt BFRB-urile?

Înainte de a aprofunda studiul, să înțelegem ce sunt comportamentele repetitive axate pe corp (BFRB-uri). Acestea sunt obiceiuri precum roaderea unghiilor, smulgerea părului sau ciupirea pielii, pe care oamenii le fac în mod repetat, adesea fără să-și dea seama. Aceste comportamente pot cauza daune fizice și stres emoțional, însă mulți oameni se chinuie să le oprească.

Pentru acest studiu, cercetătorii s-au concentrat pe un program de self-help online numit „Free From BFRB”. Acesta folosea trei tehnici bine cunoscute pentru a ajuta oamenii să-și schimbe obiceiurile:

  • Antrenamentul pentru inversarea obiceiurilor (HRT): O metodă care îi învață pe oameni să înlocuiască un obicei dăunător cu unul mai sănătos.
  • Decuplarea (DC): O tehnică pentru a rupe legătura automată dintre un declanșator (cum ar fi stresul) și comportament.
  • Decuplarea în sensu (DC-is): O metodă de vizualizare pentru a slăbi mental legătura cu obiceiul.

Studiul: Beneficiile și riscurile self-help online

Cercetătorii au vrut să afle cât de eficient era acest program și dacă avea efecte secundare neintenționate. Ei au analizat 141 de participanți care au folosit programul timp de șase săptămâni. Iată ce au descoperit:

Partea bună: efecte pozitive

Majoritatea participanților (70%) au experimentat cel puțin un beneficiu din program. Acestea au inclus reducerea BFRB-urilor, un sentiment de control mai mare și o conștientizare crescută a declanșatorilor lor.

Partea rea: efecte negative

Surprinzător, un număr semnificativ de participanți a raportat și efecte negative:

  • Sentiment de blocaj sau lipsă de sprijin: Mulți au spus că programul nu i-a ajutat să-și atingă obiectivele (52,5%) sau să-și abordeze problemele personale (48,8%).
  • Stres și presiune: Aproximativ 20% au simțit că programul le-a adăugat stres, cerând prea mult timp sau efort.
  • Ruşine: Pentru 16,3%, programul i-a făcut să se simtă jenat de comportamentele lor.
  • Îngrijorări legate de confidențialitatea datelor: 14,3% au fost preocupați de modul în care au fost gestionate informațiile lor personale, în special cei care au folosit formatul manual al programului.

Important este că cercetătorii au descoperit că aceste riscuri erau mai probabile pentru persoanele care nu au văzut prea multe îmbunătățiri. Cei care au beneficiat de program au raportat mai puține efecte negative.

Ce înseamnă acest lucru pentru self-help și terapie

Acest studiu scoate în evidență o problemă adesea neglijată: instrumentele de self-help și chiar terapia tradițională pot avea efecte secundare neintenționate. Deși terapia este cunoscută pentru eficiența sa în multe condiții de sănătate mintală, nu este întotdeauna lipsită de riscuri. Oamenii pot să se simtă mai rău înainte să se simtă mai bine, să întâlnească tehnici care nu funcționează pentru ei sau chiar să se confrunte cu preocupări etice.

De ce merită o atenție specială Self-Help

Self-help, în special programele online, vine cu provocări unice. Spre deosebire de terapie, unde un profesionist poate ghida procesul, self-help te lasă să navighezi singur. Acest lucru poate duce la:

  • Utilizare greșită: Fără ghidare, oamenii ar putea folosi tehnicile incorect, agravându-și situația.
  • Așteptări nerealiste: Când self-help nu oferă soluții rapide, oamenii pot deveni frustrați sau chiar descurajați.

Imaginea de ansamblu

Aceasta nu este doar despre un program. Este parte a unei discuții mai ample despre modul în care abordăm îngrijirea sănătății mintale. Pe măsură ce self-help devine mai popular, trebuie să ne întrebăm: Cum facem aceste instrumente mai sigure și mai eficiente? Faptul că ceva este promovat ca „ajutor” nu înseamnă neapărat că este inofensiv.

Ce poți face

Dacă te gândești să folosești instrumente de self-help, ține cont de aceste sfaturi:

  1. Documentează-te: Caută programe susținute de știință și recenzii de la utilizatori reali.
  2. Setează așteptări realiste: Progresul necesită timp, iar niciun instrument nu funcționează pentru toată lumea.
  3. Fii atent la sentimentele tale: Dacă ceva nu se simte bine sau te face să te simți inconfortabil, este în regulă să te oprești și să reevaluezi.
  4. Caută sprijin: Chiar și cu self-help, a avea pe cineva cu care să vorbești – fie un terapeut, prieten sau grup de sprijin – poate face o mare diferență.

Mergând mai departe: Echilibrarea accesibilității cu siguranța

Instrumentele de self-help, precum „Free From BFRB,” au potențialul de a schimba vieți, făcând sprijinul pentru sănătatea mintală mai accesibil ca niciodată. Dar, așa cum arată acest studiu, ele nu sunt o soluție perfectă. Recunoscând riscurile și lucrând pentru a le minimiza, putem face self-help o opțiune mai sigură și mai împuternicitoare pentru toată lumea. Îngrijirea sănătății mintale nu înseamnă doar oferirea mai multor resurse – înseamnă asigurarea că aceste resurse ajută cu adevărat.

Care este părerea voastră?